Cât de veche este încălzirea prin pardoseală
Încălzirea prin pardoseală are o vechime de câteva mii de ani. Pradoxal despre ea se vorbește doar în ultimii ani dar ideea ei a fost pusă pentru prima oară în practică în timpul imperiului roman. Desigur că nu vorbim despre aceleași tehnologii dar va fi surprinzător să aflați că unele soluții tehnice sunt chiar asemănătoare.
Cum foloseau romanii încălzirea prin pardoseală?
Locuințele tip villa erau construite pe un sistem de piloni. Aceștia erau apoi închiși la exterior rămânând asemenea unui labirint. Doar intr-o singură zonă a acestori piloni se construia sursa de încălzire alcătuită de cele mai multe ori de o vatră clasică unde se făcea focul cu lemne. Aerul cald era apoi trimis tocmai în acest subsol și circula pe sub toată podeaua iar evacuarea lui se făcea prin pereții exteriori, prin colțurile clădirii care conțineau coloanele de evacuare. Pardoseala folosită de romani era de cele mai multe ori o pardosea din piatră sau dintr-o combinație de piatră cu ceramică care prelua căldura și care apoi se încălzea uniform.
Interesant este că aceeași coloană de căldură de sub vilă încălzea și căzile de arama din băi și desigur o parte din apa care era folosită pentru spălat. Era după cum puteți constata un sistem revoluționar nu numai pentru acele vremuri dar poate fi considerat așa și azi.
Redescoperirea încălzirii prin pardoseală
După dezvoltarea sistemelor solare termice, după primul război mondial, s-a încercat folosirea lor cu sisteme de încălzire. Astfel s-a ajuns la vechile soluții de încălzire prin pardoseală dezvoltate de romani și la soluțiile moderne care includ circulația apei calde prin conducte astfel încât să fie asigurată o încălzire eficientă, uniformă și ieftină. Apariția și explozia pasticului a asigurat iefrinirea soluțiilor tehnice și ieftinirea costurilor ajungând astfel una din cele mai cerute metode de încălzire în Europa.
Mihai VINTILĂ
